Decizia 1/80: ce drepturi au lucratorii turci in Romania

Un lucrator turc care munceste legal in Romania dobandeste, in timp, drepturi pe care un lucrator din alt stat tert nu le are. Ele vin din dreptul european, nu din legislatia romana. Iata ce acopera si ce nu acopera.

Temeiul juridic. Acordul de asociere dintre Comunitatea Economica Europeana si Turcia, semnat in 1963, si Decizia nr. 1/80 a Consiliului de Asociere. Romania, ca stat membru, este tinuta de ele. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca articolul 6 alineatul (1) are efect direct: lucratorul il poate invoca in fata autoritatilor nationale, fara sa fie nevoie de o transpunere in dreptul romanesc.

Trei etape, nu doua. Dupa un an de munca legala, lucratorul turc are dreptul la reinnoirea permisului de munca pentru acelasi angajator, daca postul exista. Dupa trei ani, poate raspunde unei alte oferte de munca in aceeasi profesie, de la un angajator la alegerea sa, sub rezerva prioritatii acordate lucratorilor din statele membre. Dupa patru ani, are acces liber la orice activitate salariata la alegerea sa.

Ce nu acopera. Acesta este punctul cel mai important si cel mai des inteles gresit. Decizia nr. 1/80 nu confera niciun drept de intrare in Romania. Prima admitere, viza si primul drept de sedere in scop de munca raman in intregime in competenta statului roman, adica, de la 27 aprilie 2026, in OUG nr. 32/2026. Curtea a confirmat constant acest lucru. Un angajator care presupune ca poate aduce un lucrator din Turcia fara sa parcurga procedura prin WorkinRomania.gov.ro se insala si se expune sanctiunilor prevazute de ordonanta.

Ce inseamna munca legala. Drepturile se acumuleaza numai din perioade de munca legala, insotite de sedere legala, intr-o pozitie stabila pe piata muncii. Concediul anual, concediul de maternitate, accidentul de munca si perioadele scurte de boala se socotesc ca munca legala. Somajul involuntar atestat de autoritati si absentele lungi din cauza bolii nu se socotesc, dar nu desfiinteaza drepturile deja dobandite.

Membrii de familie. Articolul 7 le recunoaste drepturi proprii celor autorizati sa il insoteasca pe lucrator: dupa trei ani de sedere legala pot raspunde unei oferte de munca, iar dupa cinci ani au acces liber la orice activitate salariata. Copiii care au absolvit o formare profesionala in Romania pot raspunde oricarei oferte, indiferent de durata sederii, daca unul dintre parinti a fost angajat legal cel putin trei ani.

Doua prevederi usor de trecut cu vederea. Articolul 8 cere statelor membre ca, atunci cand un post nu poate fi ocupat de pe piata muncii a Uniunii si se decide recrutarea din afara ei, sa incerce sa acorde prioritate lucratorilor turci. Articolul 10 interzice orice discriminare pe criteriu de cetatenie in privinta remuneratiei si a celorlalte conditii de munca.

Clauza de standstill. Articolul 13 interzice statelor membre sa introduca noi restrictii privind conditiile de acces la incadrarea in munca pentru lucratorii si membrii lor de familie aflati in situatie legala de sedere si de munca. Daca si in ce masura aceasta clauza produce efecte fata de regulile intrate in vigoare in 2026 este o chestiune juridica deschisa, care se apreciaza de la caz la caz. Nu este un argument pe care un angajator sa il foloseasca de unul singur.

Ce inseamna in practica. La prima angajare, procedura este aceeasi ca pentru orice cetatean dintr-un stat tert. Diferenta apare mai tarziu: un lucrator turc cu patru ani de munca legala nu mai este legat de un singur angajator si de o singura ocupatie. Pentru un angajator care planifica pe termen lung, aceasta stabilitate conteaza.